Procedura insolvenţei – SRL. Sentința nr. 9038/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI (2024)

Sentința nr. 9038/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-01-2013 în dosarul nr. 61619/3/2010

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 60

Ședința publică de la 11 ianuarie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE R. Z.

JUDECĂTOR D. V.

JUDECĂTOR C. S.

GREFIER A.-G. S.

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta S.C. T. I. S.R.L. împotriva Sentinței civile nr. 9038 din 18.09.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, precum și cererea de suspendare a executării sentinței atacate, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta prin avocat C. M., cu împuternicire avocațială . L nr._ din 11 ianuarie 2013, lipsă fiind intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Recurenta, prin avocat, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță și timbrul judiciar aferent.

Curtea ia act de legala timbrare a recursului, potrivit vizei de primire a dosarului și acordă cuvântul pe cererea de probatorii.

Recurenta, prin avocat, solicită proba cu înscrisuri noi – acte pe care le depune cu privire la certitudinea creanței.

Curtea, deliberând, încuviințează recurentei proba cu înscrisuri ca fiind utilă și concludentă soluționării cauzei.

Recurenta, prin avocat, face cunoscut instanței că înțelege să renunțe la cererea de suspendare formulată în cadrul motivelor de recurs, urmând ca instanța să ia act că această cerere a rămas fără obiect.

Recurenta, prin avocat, arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat și nici probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recursul declarat.

Recurenta, prin avocat, solicită în principal admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiate.

În susținere, arată că instanța de fond nu s-a pronunțat nici cu privire la cererea de suspendare și nici cu privire la cererea de repunere pe rol a cauzei, iar potrivit înscrisurilor atașate la dosar societatea a avut sediul într-un condominiu, existând un portar, societatea având salariați, sens în care, procedura de citare cu debitoarea a fost viciată pentru termenul de judecată din 18 septembrie 2012.

Totodată face precizarea că în ceea ce privește comunicarea sentinței a fost adusă la cunoștință de administratorul judiciar numit în cauză la data de 3 octombrie 2012.

Cu privire la certitudinea creanței, arată că acea creanța invocată de creditoare nu are un caracter cert, lichid și exigibil.

Se mai arată că la data de 4 aprilie 2012 debitoarea a formulat în temeiul OUG nr. 29/2011 o cerere de reeșalonare a obligației de plată – cerere care nu a fost soluționată.

Totodată mai arată că drepturile salariale ce trebuiau atribuite angajaților aferentă perioadei iulie 2010 – septembrie 2012 nu au fost achitate, ceea ce presupune că doar scriptic exista datorii cu acest titlu în sumă de aproximativ 105.000 lei la care se adaugă penalități și majorări de întârziere, ceea ce înseamnă că deși evidențiate ca fiind obligații de plată acestea devin exigibile în momentul plății.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.9038/18.09.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă a fost admisă cererea creditoarei Administrația Finanțelor Publice Sector 3, dispunându-se deschiderea procedurii insolvenței în baza art.33 alin.6 din Legea nr.85/2006 față de debitoarea ., ridicându-i-se dreptul de administrare, fiind numit administrator judiciar ARL IPURL.

Pentru a pronunța această sentință, judecătorul-sindic a reținut următoarele:

Prin titlul executoriu nr. 4301/13.04.2009 emis de Administrația Finanțelor Publice Sector 3 București se constată că debitoarea înregistra debite principale către bugetul de stat în valoare de 49.639 lei, reprezentând taxe și impozite aferente anului 2009.

La data de 05.11.2010, debitul înregistrat de către societatea debitoare se ridica la 205.979 lei, așa cum rezultă din fișa sintetică care a preluat contribuțiile și taxele declarate de către societatea debitoare, declarații care constituie titluri de creanță potrivit art. 110 alin 3 Cod procedură fiscală.

La aceste debit, au fost calculate în conformitate cu Codul de procedură fiscală, dobânzi în valoare de 113.067 lei dobândă și 29.775 lei penalități de întârziere.

Creditorul a început în baza titlului executoriu demersurile în vederea executării silite prin poprire, prin adresa nr._/22.01.2010 Banca Comercială Română comunicând că în contul debitoarei se află suma de 3.834 lei și că asupra aceluiași cont a fost înființată poprirea de către alți trei creditori bugetari.

Se constată, astfel, din înscrisurile depuse la dosar existența unei creanțe certe, lichide și exigibile în accepțiunea art. 379 Cod procedură civilă, care, îndeplinind condițiile art. 3 pct. 1 lit. a și 12 din Legea nr. 86/2006 pentru a da naștere prezumției stării de insolvență a debitorului.

La data de 04.04.2012 debitorul a solicitat organelor fiscale eșalonarea debitului în valoare de 425.000 lei, ca urmare a lipsei disponibilităților bănești, cerere înregistrată la Administrația Finanțelor Publice Locale Sector 3 sub numărul_/04.04.2012.

Eșalonarea obligației de plată a creanțelor bugetare nu este un drept al debitorului, care să decurgă direct din simpla formulare a unei solicitări, presupunând îndeplinirea unei condiții și constituirea unei garanții, conform OUG nr. 29/2011.

Formularea unei astfel de cereri, la un an și jumătate de la depunerea cererii de deschidere a procedurii, nu poate fi apreciată a fi de natură a influența modul de soluționare a cererii, care reprezintă, în esență, un demers de executare silită.

Debitorul nu a făcut dovada aprobării acestei eșalonări de natură a afecta exigibilitatea creanței, iar formularea unei astfel de cereri nu face decât să confirme faptul că se află în incapacitate de a achita datoriile exigibile cu sumele de bani disponibile și că se află în stare de insolvență.

Constatând îndeplinite condițiile art. 36 alin 6 din Legea nr. 85/2006, instanța urmează să admită cererea și să dispună deschiderea generale procedurii de insolvență a debitorului.

Împotriva acestei sentințe formulează recurs debitoarea, solicitând, în principal, casarea hotărârii atacate, iar în subsidiar modificarea acesteia, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.

Motivele de recurs sunt, în esență, următoarele:

Procedura de citare cu debitoarea a fost viciată pentru termenul din data de 18.09.2012, ceea ce antrenează casarea hotărârii recurate.

În ceea ce privește motivul de modificare se invocă faptul că creanța invocată de către creditoare nu are caracter cert, lichid și exigibil întrucât la data de 04.04.2012 debitoarea a depus către creditoare o cerere de reeșalonare a obligației de plată, cerere respinsă, decizia de respingere aflându-se în procedura de contencios administrativ.

Se mai arată că obligațiile fiscale ce au generat creanța reprezintă reținere la sursă angajat și angajator, nefiind exigibile întrucât drepturile salariale cuvenite angajaților în perioada iulie 2010 – septembrie 2012 nu au fost achitate, ceea ce presupune că doar scriptic există datorii cu acest titlu, datorii care devin exigibile în momentul plății.

Analizând actele dosarului, motivele de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Referitor la primul motiv de recurs prin care se invocă nelegala citare a debitoarei, din dovada de îndeplinire a procedurii de citare rezultă că aceasta a fost citată la sediul social existent în evidențele Registrului Comerțului și indicat de însăși debitoarea în cererea de recurs (fila 47).

Curtea constată, în raport de susținerile orale ale recurentei, faptul că comunicarea citației s-a făcut potrivit art.92^1 Cod procedură civilă, prin afișare întrucât s-a constatat lipsa oricărei persoane la sediul acesteia.

Întrucât art.100 alin.4 Cod procedură civilă, procesul-verbal face dovada până la înscrierea în fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a încheiat, astfel încât susținerile recurentei referitoare la existența unui portar a cărui prezență este permanentă la . încât citarea trebuia să se facă potrivit art.92 alin.3 Cod procedură civilă, nu pot fi primite.

Referitor la cel de-al doilea motiv, cererea de eșalonare formulată de către recurent nu echivalează cu o contestare a caracterului cert al creanței, ci doar cu privire la modalitatea de achitare a acestei creanțe.

Atâta vreme cât la dosar creanța este constatată în baza unor titluri executorii, înființându-se inclusiv popririi asupra disponibilităților bănești ale debitoarei, acte de executare necontestate de către aceasta, certitudinea creanței este pe deplin dovedită.

Instanța de fond a apreciat în mod corect faptul că acordarea reeșalonărilor nu se acordă de drept în baza unei cereri adresate de către societatea comercială organului financiar, ci este condiționată de îndeplinirea unor condiții prevăzute de OUG nr.29/2011 privind reglementarea acordării eșalonărilor de plată și ale Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.1853/2011, condiții care, în opinia organului fiscal nu au fost respectate.

Nici susținerile cu privire la neplata salariilor, neplată care în opinia recurentei nu atrage plata impozitelor și taxelor aferente decât la momentul achitării acestora, nu pot fi primite neexistând nicio dispoziție legală în acest sens.

Față de cele mai sus reținute, în temeiul art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat, iar cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurenta S.C. T. I. S.R.L., împotriva Sentinței civile nr. 9038 din 18.09.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă, în dosarul nr._, precum și cererea de suspendare a executării sentinței atacate, în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 3 București, ca nefondat.

Respinge cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11.01.2013.

Președinte, Judecător,Judecător,

R. ZahariaDumitru VăduvaCristina M. S.

Grefier,

A.-G. S.

Red.Jud.R.Z.

Tehnored.F.L.

Nr.ex.: 2

Fond: Tribunalul București - Secția a VII-a Civilă

Președinte: I. M. G.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță